Mama ma trimitea dupa paine fara sa-mi dea bani si aproape in fiecare dimineata curatam in grajd la porci la nenea cu magazinu ca sa mi-o dea gratis. Pe urma imi luam doua perechi de palme acasa ca am pierdut vremea si ii era foame cand se trezea dimineata din betie.
Stateam asa de prost cu banii incat tata imi vindea incaltarile pe care le primeam de la bunica sa-si ia de baut. Cand a plecat de-acasa am crezut ca va fi mai bine. Mama nu mai avea voie sa bea ca avea deja ciroza. Nu-mi era teama ca o sa moara, aveam o strangere de inima totusi ca nu stiam cum se face o inmormantare, unde trebe sa ma duc, ce sa fac... si in plus n-aveam nici bani pentru asa ceva. Stiam ca bunica pusese ceva deoparte prin vreun dulap insa... erau pentru inmormantarea ei.
Scurta a fost linistea pentru ca mama a inceput sa aduca tot felul de barbati in casa cu care s-a apucat din nou de bautura. Ma bateau ca turbatii, cred ca n-am avut nici o zi fara vanatai.
Odata m-am suparat asa de tare ca m-am hotarat sa plec. Am stat o saptamana nevazut si am dormit in pod, mancam doar fructe din gradina si beam lapte de la vacile de pe pasune (pana s-a prins ciurdaru si m-a fugarit cu cainii). Fiind cimitirul aproape mergeam la toate inmormantarile si incepusem sa mananc la pomeni... eram boier. Apoi m-am razgandit si m-am intors acasa pentru ca mi-era mila de mama.
Aveam vo 7 ani cand am avut prima pornire violenta. M-am intors de la scoala si l-am gasit pe unu mort de beat in casa. Mama nu era. L-am batut cu ce-am apucat. Dadeam in el ca nebunu fara sa ma mai pot opri desi ma dureau deja mainile si picioarele. Mi-am adus aminte de bataile pe care le luam cu vatraiul si i-am dat si cu ala. Apoi mi s-a facut frica. Am crezut ca l-am omorat si mama m-a gasit plangand cand s-a intors. Atunci mi-a facut prima oara cartofi prajiti. Cred ca au fost asa de buni mai mult pentru ca atunci am simtit ca mama ma iubeste.
Am realizat ca pot face orice in viata atunci cand a murit bunica. Mama era in coma alcoolica de 2 zile si cand era asa stiam ca o saptamana nu se ridica din pat. Nici macar n-am plans. Am aprins o lumanare ca vazusem ca asa se face cand a murit vecinu. Am chemat o vecina sa o imbrace. Ea m-a mai invatat ce sa fac. A 3a zi am dus-o cu o caruta la casa rece. Groapa am sapat-o eu ca n-am avut bani sa platesc groparul. Am cautat in sifonier da nu mai era nimic, probabil scotocise mama deja. A fost simplu. N-a venit decat vecina la slujba. Da m-am descurcat.
... ma intreb daca ar fi fost chiar asa, oare cum gandeam acum? ce fel de om as fi fost? cat de rau? sau cat de bun?
imi dau seama ca ma urâti acum pentru ca m-ati iubit citind mai sus insă am cunoscut copii care traiau asa. erau prietenii mei de joaca. din cartier. imi aduc aminte ca odata, il chemasem pe unu la mine sa manance dupa ce ne jucasem in gradina si cand s-a pus la masa a exclamat ... Cărniţăăăă!!!!
