stare

păi in seara asta o am. se dă aşa ca un fel de ameţeală, cu dureri în behind şi interes zero pentru orice. n-am chef să bag nici o postare, deci rămâne abureala asta care practic ţine loc de scuză.
n-am chef să ascult muzică, n-am chef nici să cobor în curte să trag o pipă, nu m.aş putea concentra nici măcar de-un sex că îmi zboară mintea aiurea şi cred că m-aş putea trezi că dau pe lângă.
da nici să mă culc nu-mi vine. mă uit la un film. din care n-o să reţin nimic.
cel mai bine inveti din greseli.
noapte buna
P.S. de dimineata
filmu l-am văzut. ştiu că mi-a plăcut. n-am reţinut nimic. sau cel puţin mi-e lene să-mi aduc aminte.
cine-o fi Antoine ăsta de se vorbeşte de el? sper să-mi vină vreo idee matinală. da mai încolo.

CONCLUZIE

dacă aşa arată bătrâneţea şi se compune din stări de-astea io o refuz categoric şi o să mă vedeţi la ştiri
Reporterul: Un cetăţean din Satu Mare s-a sinucis aseară în jurul orei...
Tipa de la ştiri: Se cunoaşte motivul?
Reporterul: Da, se pare că s-a sinucis de bătrâneţe

Aşa numa, de test

fara

titlu
n-am chef de nika, daramite sa mai si emit ceva idee. totusi de playlist nu ma indur si macar acolo tot bag oarece
uichend fain evribari
si iu leitar

Saturatie

Oamenii sunt atat de diferiti incat atunci cand doua persoane gasesc similaritati de orice fel au cate o revelatie care poate duce la o apropiere fie de genul prieteniei fie dragoste. Da as vrea sa tratez aci comportamentul oamenilor fata de viata si cursul ei.
Unii au ambitii, au teluri, lupta, tind. Pentru ei cursul vietii reprezinta practic o serie de reactii la actiunile proprii, reactii care pot fi succesuri sau esecuri. Elementul care nu depinde de ei se manifesta, bineinteles, insa poate fi previzionat mai usor.
Altii se lasa dusi de val. Fie pentru ca nu sunt dotati cu ambitii sau nu stiu (nu pot) sa-si croiasca un drum al lor, fie pentru ca, asa cum e cazul meu, nu dau importanta cursului vietii si actiunilor intreprinse. Considera alte lucruri mai importante. Motivele nu au importanta.
Acum, luam cele doua paragrafe (categorii) anterioare si tragem o acolada in dreptul lor. Carevasazica ajungem la un element comun.
Saturatia. Sunt momente in care ajungi la ea. Te poti satura de multe chestii. Da ca sa ma pliez pe melodie o sa ma refer numa la capitolu dragoste.
Ia gandeste-te. Toata tineretea tindem catre asta. Uneori o dam in bara si ne alegem cu dureri in piept sau le provocam altora. Alteori merge bine si o luam razna o vreme, alte chestii nu mai conteaza, fericire maxima, capete in nori, risc de picaj cu urmari nasoale.
Oricum ar fi, de la un timp incepi sa te stabilizezi. Fie te casatoresti, fie te asezi confortabil in sufletul cuiva, fie ramai singur si te indragostesti mai mult de linistea si tabieturile tale. Si atunci ajungi la saturatie.
Iti dai seama ce inoportun ar fi sa te indragostesti din senin acum? La prima vedere iti spui, nu, ar fi fain, fiori... bla, bla. Gandeste-te mai bine. Nu-ti lipseste. De fapt nu ai chef de asa ceva. Te-ai complica inutil. Nu mai esti dispus sa suporti dezamagiri. Poate ca de la un moment dat ai descoperit ca ceea ce cauti tu necesita mintea limpede. Esti saturat de incercari.
Poate fi o stare trecatoare. Dar cred ca toti ati avut momente in care, asezati, trantiti intr-un fotoliu, ati inchis ochii si v-ati spus... Sunt obosit!

"... a tot scris, chiar şi tâmpenii..." ?

Ooooo, da!
Fuck diacritica. chiar si litera mare. eu nu "Noi vorbim româneşte".
si ce daca tampenii? ce, ma hranesc cu normalul, eticul sau cu moralul care nu-s tampenii? la ce m'ajuta exprimarea elevata? la ce ma ajuta aici? ma prefer eu.
tampenii? cat de tampit sunt sa le emit? chiar asta aflu si io. prefer sa aflu decat sa ma ascund in spatele unor conveniente de cacat. macar aici. si ca sa faci asta uneori ai nevoie sa gandesti ca:
"In the begining
God made the sea
But on the seventh day
He made me"
si mi-ar place sa faca si altii lucru asta pt ca e al dracu de self-misto. uite asa am descoperit o definitie pt blogu asta, e locu unde ma iubesc cel mai tare. mi-as si pune-o cu mine.
e tare melodia asta... da a trebuit s-o ascult de mai multe ori ca sa ii prind gustu
citatu din titlu. e de prin zona

Un an

Mi-am adus aseară aminte de o chestie pe marginea căreia mi-am tot pus întrebări în ultima vreme. Aşa că vom face un mic experiment la care vă rog să participaţi la modul serios pentru că mă interesează viziunea cât mai multor persoane.
E vorba despre timp şi în particular despre un an. La şcoală ne învaţă lunile anului în clasa întâia probabil, sau poate la grădiniţă, nu mai stiu. Ştiu că am văzut acum câţiva ani undeva şi de acolo a înflorit ideea.
Faza e că reprezentaţional nu te învaţă nimeni cum să exprimi un an la nivel vizual. Întrebând în stâga şi dreapta diverse persoane observ că unii nici măcar nu au o reprezentare vizuală a unui an calendaristic.
Aşa că întrebarea mea sună cam aşa:
Cum vedeţi voi un an? Dacă ar trebui să desenaţi pe o foaie un an, cum a-ţi face-o? Ca mine? Un cerc? O linie? De la stânga la dreapta sau invers?
Expun mai jos modul cum văd eu un an, cum mi l-am imaginat întotdeauna vizual şi deci cum l-aş desena. Menţionez că e unicul mod în care îl văd. Am primit răspunsuri de genul: Păi aş putea să-l desenez în mai multe feluri, depinde la ce mă gandesc.
Nu aşa. Eu vreau să ştiu dacă voi aveţi deja o imagine întipărită în minte şi după care vă ghidaţi atunci când vine vorba de o dată anume. De exemplu la mine e clar că paştele e undeva acolo în dreapta pe cerc. Gândindu-mă la crăciun, primul lucru îmi vine în cap poziţia lui de jos, aşa cum se vede în poză. Nu mă întrebaţi de ce timpul la mine merge invers ca pe ceas că nu vă pot răspunde. EU AŞA VĂD! TU CUM VEZI, DACĂ VEZI?

Bine, fie

Leapsa lu cuscra
Ziua cea mai frumoasă? azi, mereu azi

Lucrul cel mai uşor? care-l tii in palma, cu ea indreptata in jos

Cel mai mare obstacol? ceea ce stiu ca nu voi sti niciodata

Cea mai mare greşeală? nimic nu e greseala, totul e experienta si cunoastere

Cauza răutăţilor? omul

Cea mai mare înfrângere? ce-i aia?

Prima necesitate? ţâţa

Cel mai mare mister? de ce?

Cel mai mare defect? al meu? sa spuna altii

Persoana cea mai periculoasă? eu

Cel mai urât sentiment? nu-mi vine acu

Cel mai frumos cadou? o actiune din partea altuia prin care participa la dezvoltarea ta spirituala

Cel mai bun remediu? impacarea

Protecţia efectivă? laba, cu conditia sa nu o faci in cada, s-ar putea sa faca baie dupa tine

Cele mai necesare persoane? nimeni

Sentimentul cel mai frumos? iubirea

urmeaza a lu Oana

Try to remember

1. am mers prima oara la scoala. dupamasa cand m-am intors am zis "Ma duc anu asta ca am inceput da de la anu gata!"
2. s-a nascut fiica-mea si am descoperit ca iubirea de parinte nu mi-a venit din prima ci numai dupa cateva zile, urmand sa creasca pana in zilele noastre. sper sa nu se opreasca niciodata
3. toamna a murit Axa
4. toamna strangeam frunzele din gradina si din curte, se faceau cativa metri cubi si ardeam vreo 3 zile
5. toamna era sezonul de furat fructe din pomii vecinilor.
6. super misto era sa merg dupa ciuperci la sfarsit de septembrie prin padurile de sub Măgură. parazolu=cea mai buna ciuperca autohtona
7. meseriase zile in care plecam dimineata la scoala (faceam naveta 15km), ajungeam cu colegu in fata liceului si... Hai dracu acasa! Dupa care ne intorceam, puneam masa de ping pong in curte si-i dadeam pana seara.
8. ...a, nu, asta a fost cam printr-un 26 decembrie. sau 24? poate tu stii mai bine
9. ce viata de cacat am avut... nu-mi mai amintesc nimic reprezentativ.
10. [de rezerva]

Mai stau! ...replica by L.D.

Ploua. Suficient de incet incat sa o simt ca o mangaiere. Simti cum se duce vara, ca si cum ar vrea sa lase loc altor sentimente, poate mai adanci... poate mai reale. O vezi respirand incet... rar... prin fiecare frunza care se leagana in ritmul inimii, spre pamant, dezbracandu-te de iluzii. Fiecare picatura rece ma alinta si ma trezeste din amorteala. Strang in palme un strop de iubire calda, care iradiaza in tot corpul ultimele ramasite ale verii. Ma strang toata, ma trec fiori... Zambesc si imbrac o camasa groasa ..si ma incapatanez sa mai stau!
"Poate voi plange stiind ca trebuie sa pleci, vara! ...poate imi va fi dor de visul in hamac, de unduirea valurilor calde, care ma cuprindeau intr-o imbratisare blanda... Dar stii ceva? Pleaca!"
Stiu ca ochii ei ma privesc... se uita inapoi! Insa doar pentru a se asigura ca ... inca cred! E adevarat ca suntem trecatori, dar inca ma pot bucura de culorile toamnei. Stiu ca intr-o zi voi pleca, dar pana atunci, ma incapatanez sa cred ca pot simti ploaia ca un parfum umed... Sunt goala... e adevarat! Dar cred cu tarie ca... o camera goala e doar un prilej de noi inceputuri... ca un spatiu gol poate fi redecorat cu frunze ruginii, brodate cu picaturi fine si transparente... si atunci, privirea nu va mai fi goala!
Si chiar daca va continua sa ploua, eu mai stau, ...cred ca va veni o alta vara... intr-o zi!


... n-am respectat melodia indicata pt ca playlistu e al meu si numai al meu si sunt egoist :P
P.S. rog proprietaru replicii sa intervina, nu comentam aici pe textu dansei ca fraierii, da?

Mai stai!

Plouă. Suficient de încet ca să fie deprimant. Simţi vara cum se duce ca şi cum ţi-ar muri iubita. Parcă o vezi pe un pat de spital, respirând încet şi rar. O simţi cum pleacă în frunzele copacilor, în bălţi, în picăturile de pe parbriz, în cămaşa groasă ce-ai îmbrăcat-o dimineaţă.
Îţi mai lasă doar un strop de iubire caldă, cât să ţii într-o palmă. Ştii că trebuie să plece şi deja îţi imaginezi cum vei plânge.
În ochii ei vezi că deja se uită înapoi. Te simţi trecut. În ce mai poţi crede? Te simţi trecător. Oare tu când vei pleca? Oare o s-o mai vezi?
Rămâi gol, ca o cameră goală, plină de spaţiu gol, ca privirea ei goală.
Şi continuă să plouă.

Portocaliu

Zo, am trecut pă Oringi, mi-e lene sa mai trimit la toti semeseuri aşa că anunţ aci să fie public
din 0788 se făcu 0743, restu rămâne
impresii:
Oringi sucks
3G nu merge, apare iniţial dar când să te conectezi la net dispare, aşa că rămâi cu viteza melcului turbat
de ieri de ex nu mai am nici 3G, nici EDGE...nika... deci mumu net
GPS nu furnizează
in magazinu Oringi tre să-ţi iei bileţel cu număr... da nu scrie nicăieri... tre să visezi chestia asta
n-au scaune în magazin deci tre să aştepţi în picioare (în compensare poţi urmări cum îţi ies varicele în real time)

UPDATE: totusi nu mai aveam net din cauza ca e telefonu prost :) dupa ce prinde o retea WiFi si se conecteaza la ea, nu mai vrea net din reteaua de telefonie pana nu il repornesti. deci... Oringi sucks :)) ca de la ei am telefonu

WARNING

carevasazica mi se futu blogu aseara, d'aia arata k curu, refac cand am timp
Liber la scuipat!

Get down

Hai poporu ca trecu si marti
Iaca suntem deja cu un picior in uichend... hai inc'un pic
Deja e vremea sa ne incalzim. Haida, dezmortirea ca vine chefu!

just about to come up with something

-/ processing... ready
-/ finding a song to embrace the current feeling...
-/ this operation may take several minutes, please be patient...
____MATCHING ERROR 314. buffer overflow
____possible cause : state of mind changed too fast
____MEMORY RESET, REGISTERS CLEANED, rerun procedure
-/ searching... time estimated: unknown... ready
-/ uploading song to foreign server... ready
-/ writing title... ready
-/ composing message... ... ... pressing CTRL + A then Delete
-/ starting over...
____WARNING, mind state is about to change again
____Trying to preserve previous content... Failed
____SYSTEM CRASHING!!!
____Evacuating memory remains... Failed
____Engaging emergency freeze system... Failed
____Chaos taking control (that's odd!)
____Detecting signals of unknown origin
____All logical modules shutting down.

Good evening!

Im hanging on your words
Living on your breath
Feeling with your skin
Will I always be here... in your room

Aspirina saracului

Am intrat in recesiune. Am slabit. Nu mananc, dorm putin. Imi curg mucii ca la robinet. Sunt varza. Stranut des. Asta ar mai fi totusi o consolare pt ca uneori stranutul il simt ca pe un mic orgasm nazal.
Nu ma pot concentra deloc si cred ca ma injura Oana ca nu am terminat cap II da nu-mi iese nimic. Nu ma pot afunda deloc in detalii.
Am ochii mici si lacrimez. Aseara chiar am plans non stop ca m-au facut sa rad doi tembeli pe o terasa.
parca-l si aud - Tembel esti tu! ... mancami-ai! (cu o liniuta vesnic lipsa :P )
in concluzie...imi da si mie careva o aspirina?

Mulţi ani Călinului traiască! (si asta e cu intarziere de o zi)

Cand, de ce si cum se masturbeaza femeile?

"Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis aute irure dolor in reprehenderit in voluptate velit esse cillum dolore eu fugiat nulla pariatur. Excepteur sint occaecat cupidatat non proident, sunt in culpa qui officia deserunt mollit anim id est laborum."

... a, vroiati un raspuns la intrebare? sincer... si io!

Minti ratacite

Asa s-a gandit scriitoarea noastra sa intituleze incercarea de duet literar pe care o facem impreuna. Pentru ca la ea pe blog mediu-i mai propice pentru cheştii d'astea dau numa linku, cine n'are de lucru poate chiar sa citeasca:

OANA STOCA MUJEA - MINTI RATACITE CAP I

Fiecare capitol va fi scris jumi-juma... in fine, daca ce scriu io va pare aberant si slabut, puteti citi numa partea ei

P.S. ... nu ma lasa sa-i omor pe toti si mi-e cam greu sa ma abtin, mai ales lunea

Amintiri

Nu am amintiri pana pe la 5 ani. Or fi reprimate, nu stiu. Primul lucru pe care mi-l amintesc este cand m-a batut tata cu vatraiu si m-am ascuns pana a 2a zi in groapa septica pentru ca ma cauta nebun si beat sa-mi mai dea.
Mama ma trimitea dupa paine fara sa-mi dea bani si aproape in fiecare dimineata curatam in grajd la porci la nenea cu magazinu ca sa mi-o dea gratis. Pe urma imi luam doua perechi de palme acasa ca am pierdut vremea si ii era foame cand se trezea dimineata din betie.
Stateam asa de prost cu banii incat tata imi vindea incaltarile pe care le primeam de la bunica sa-si ia de baut. Cand a plecat de-acasa am crezut ca va fi mai bine. Mama nu mai avea voie sa bea ca avea deja ciroza. Nu-mi era teama ca o sa moara, aveam o strangere de inima totusi ca nu stiam cum se face o inmormantare, unde trebe sa ma duc, ce sa fac... si in plus n-aveam nici bani pentru asa ceva. Stiam ca bunica pusese ceva deoparte prin vreun dulap insa... erau pentru inmormantarea ei.
Scurta a fost linistea pentru ca mama a inceput sa aduca tot felul de barbati in casa cu care s-a apucat din nou de bautura. Ma bateau ca turbatii, cred ca n-am avut nici o zi fara vanatai.
Odata m-am suparat asa de tare ca m-am hotarat sa plec. Am stat o saptamana nevazut si am dormit in pod, mancam doar fructe din gradina si beam lapte de la vacile de pe pasune (pana s-a prins ciurdaru si m-a fugarit cu cainii). Fiind cimitirul aproape mergeam la toate inmormantarile si incepusem sa mananc la pomeni... eram boier. Apoi m-am razgandit si m-am intors acasa pentru ca mi-era mila de mama.
Aveam vo 7 ani cand am avut prima pornire violenta. M-am intors de la scoala si l-am gasit pe unu mort de beat in casa. Mama nu era. L-am batut cu ce-am apucat. Dadeam in el ca nebunu fara sa ma mai pot opri desi ma dureau deja mainile si picioarele. Mi-am adus aminte de bataile pe care le luam cu vatraiul si i-am dat si cu ala. Apoi mi s-a facut frica. Am crezut ca l-am omorat si mama m-a gasit plangand cand s-a intors. Atunci mi-a facut prima oara cartofi prajiti. Cred ca au fost asa de buni mai mult pentru ca atunci am simtit ca mama ma iubeste.
Am realizat ca pot face orice in viata atunci cand a murit bunica. Mama era in coma alcoolica de 2 zile si cand era asa stiam ca o saptamana nu se ridica din pat. Nici macar n-am plans. Am aprins o lumanare ca vazusem ca asa se face cand a murit vecinu. Am chemat o vecina sa o imbrace. Ea m-a mai invatat ce sa fac. A 3a zi am dus-o cu o caruta la casa rece. Groapa am sapat-o eu ca n-am avut bani sa platesc groparul. Am cautat in sifonier da nu mai era nimic, probabil scotocise mama deja. A fost simplu. N-a venit decat vecina la slujba. Da m-am descurcat.


... ma intreb daca ar fi fost chiar asa, oare cum gandeam acum? ce fel de om as fi fost? cat de rau? sau cat de bun?
imi dau seama ca ma urâti acum pentru ca m-ati iubit citind mai sus insă am cunoscut copii care traiau asa. erau prietenii mei de joaca. din cartier. imi aduc aminte ca odata, il chemasem pe unu la mine sa manance dupa ce ne jucasem in gradina si cand s-a pus la masa a exclamat ... Cărniţăăăă!!!!

Play the game

Cand eram mic ma jucam toate prostiile. Cel mai mult imi placea sa-mi fac stabilimente din bete si pietre prin iarba si sa-mi imaginez ca m-as putea face asa de mic (cam de 5cm) incat sa pot trai acolo in lumea aia, ma infioram la gandul ca o sa ma intalnesc cu un paianjan mare, imi faceam planuri cum o sa-l dobor, capcane...
Apoi m-am facut mai mare si am inceput sa ma joc pe calculator. Imi placeau doar misiunile First person gen Quake.

Apoi m-am facut si mai mare si am inceput sa ma joc cu fetele. Aici ar fi mult de povestit insa nu cred ca i-ar placea sotiei sa mai auda o data povestile astea asa ca o sa ma abtin din respect pt ea... de data asta :) (desi nu are obiceiul sa citeasca p'aici).
Faza e ca si acum imi place la nebunie sa ma joc si de fapt iau viata ca pe un joc. Si la fel relatiile cu ceilalti. Orice misto bine facut cu un prieten potent intelectual ma scapa de stres si imi revigoreaza gandirea (sarumana Darius). Orice flirt nevinovat e un joc de la care nu ma pot abtine. Imi face bine, ma mentine in viata, tanar si cu tenu intins :).
Nu ezitati! Va face la fel de bine!!! ;)

Caramida

Daca iti pica o caramida in cap si mori... poti spune ca n-ai avut noroc.
Daca mori in timpul unui act suficient de sexual cat sa te simti bine, poti spune ca ai avut noroc.
Da sa mori in razboi pentru cauzele altora, ascultand ordinele altora si intoxicat de impresia ca-ti faci datoria mi se pare total d'ampulea.
're-ati ai dreacu dă hoţi cu cine v-a inventat... dă mă puşca aia cu lunetă sa-i decimez!!!