s-au nascut obligatiile. Timpul e responsabil de frica. Si deja e atat de bine intiparit in mintea noastra incat cu greu ne-am putea imagina ca se poate si fara el.
Hai totusi sa incercam. Imagineaza-ti o lume atemporala. In care nu mai exista a fost si va fi. Nu mai e decat ESTE.
Pai in primul rand ar disparea orice fel de planificare. "Maine la ora 11 trebuie sa ma intalnesc cu cineva sa discutam o treaba". Vax. Adio. Uite cum dispare si notiunea de "trebuie". Cool. Crezi ca exista un motiv existential pentru a programa intalnirea aia si a sustine cuvantul "trebuie"? Categoric NU!
Din ratiunile unei dezvoltari inchipuite ne cream aceste obligatii, ni le asumam ca si cum am avea o nevoie primordiala ca anumite lucruri sa se intample undeva intr-un viitor. Dar nu avem nevoia asta. Singura nevoie care o avem si sta in caracterul uman este aceea a "dezvoltarii inchipuite", dezvoltare care insa habar n-avem cu ce se mananca, nu suntem convinsi ca avem vreo nevoie oarecare de dezvoltare, suntem programati acolo undeva sa tindem mereu spre ea. De ce? Dracu stie! Probabil din nevoia asta s-a nascut si timpul. Cred insa ca te poti dezvolta la fel de bine aprofundand mereu experienta. Experienta fiecarei clipe. Fara sa treci peste ea mereu dandu-i o importanta prea mica si gandind mereu intr-un viitor incert.
Traim mereu in viitor, ne proiectam existenta in viitor, dorindu-ne chestii, imaginandu-ne in chestii si in acelasi timp tinand cont prea mult de trecut, actionand in virtutea unei asazise experiente din trecut. Si toate astea cand singura experienta palpabila e ACUM. De cand n-ai mai stat pe loc constientizand prezentul?
Opreste-te! Ce faci acum? Cine esti acum? Uita timpul! Dezvoltarea ta nu depinde decat de ceea ce faci acum. Nu de ce iti inchipui ca vei face altadata. Incearca sa simti clipa asta. Asta e libertate.
sa zicem ca eu sunt la lotus la un ceai cu un tip superb pe care il vad pentru prima oara in carne ,oase si blugi incheiati cu nasturi si m-apuca brusc un chef sa fac sex cu el,la mine nu se poate ca e sotul acasa,la el nici atat ca sta cu parintii,iar pe usa toaletei restaurantului scrie defect si e inchis.bani de hotel n-avem,afara-i ger si nu putem merge sub pod:),masina lui e la mecanic.cum pana mea sa traiesc clipa?nu mai bine programam desfrau intr-o zi cu soare? =)
RăspundețiȘtergeree foarte simplu pentru ca ai prieteni care sa zicem ca le-ar pasa de fericirea ta. asa ca ma suni si va dau io imprumut bani de hotel... asta numa ca sa traiesti clipa. si Radu ar face acelasi lucru pt tine si cred ca si altii. ai sa vezi ca si Gabi ar sari si te-ar ajuta. Darius probabil ca nu, s-ar putea sa se oftice :)))))
RăspundețiȘtergeretrexel,de cand am imbatranit si mi s-au intamplat "ciudatenii" am inceput sa traiesc clipa doar.Stii,cand stii ca totul se poate sfarsi intro clipa,de ce ...pana mea(vorba Claudiei) sa nu traiesc cum simt eu?
RăspundețiȘtergereCum as putea s-o ajut pe Claudia?bani n-am,acasa nu sunt singura,cred ca gasim o solutie.Poate pana atunci ii trece. :)
io sper sa nu-i treaca pana nu gasim solutia, mai ales ca e foarte simpla :D
RăspundețiȘtergereraspunsul meu pentru voi il gasiti doua strazi mai incolo pe blogoletzu meu.
RăspundețiȘtergereAtunci când ştergi un blog trăieşti clipa!...
RăspundețiȘtergereDeci, am citit cu atentie aceasta postare si dupa aceea mi-am luat o jumatate de ora de reflectie.
RăspundețiȘtergereNu a fost usor dar pana la urma am reusit sa ajung la o concluzie clara: ai votat cu PDL.
Ivan, drept grait-ai!
RăspundețiȘtergereDarius, asa e, data trecuta. Acu nu m-am obosit sa merg